nimic nou.
desi se intampla multe lucruri.
sunt din nou intr-o perioada in care fac multe lucruri, desi nu-mi pare ca fac nimic. poate pentru ca este vara. m-am reapucat de citit „greata” si cred ca ma influenteaza.
refuz sa fac curat in casa de o saptamana. mereu gasesc un motiv care sa ma impulsioneze sa imi despachetez bagajele de acum 2 spatamani si totusi se amana. nu mai am vase curate, in curand nici haine sau lenjerie. si totusi ma iau cu nimicuri stupide, fumez si beau, citesc.. 2 carti in paralel si cuvinte pe net. uneori refuz chiar sa fac orice altceva. daca tot nu reusesc sa fac ceea ce trebuie, atunci macar sa nu fac nimic.
„nimic nou.[..]
ceva mi s-a intamplat, nu mai e nicio indoiala. a venit ca o boala, nu ca o certitudine oarecare, nici ca o evidenta. s-a instalat perfid,incetul cu incetul; m-am simtit putin ciudat, putin nelalocul meu,asta a fost tot. odata ce m-a cuprins nu s-a mai miscat,a tacut malc,drept care am crezut ca n-aveam nimic,ca fusese doar o alarma falsa. iata insa ca acum creste. […]
cred ca eu m-am shcimbat: e solutia cea mai simpla. si cea mai neplacuta. dar,in sfarsit,trebuie sa recunosc ca sunt predispus(a) la aceste trasformari subite. adevarul este ca ma gandesc foarte rar; de aceea o multime de mici metamorfoze se acumuleaza in mine, fara ca sa bag de seama si oe urma, intr-o buna zi,izbucneste o adevarata revolutie. asta a dat vietii mele acest aspect incalcit,incoerent.[..]
curios: am umplut zece pagini si nu am spus adevarul-sau nu tot adevarul. cand scriam sub data „nimic nou”, n-aveam constiinta curata. de fapt o mica intamplare care nu e nici rusinoasa, nici extraordinara refuza sa apara. „nimic nou”. admir cat de bine se poate minti convins fiind ca ai dreptate. evident, se poate spune si ca nu s-a petrecut nimic nou [..]” : ieri m-am trezit mult prea tarziu pentru orice. era 16:30 cand abia faceam ochi dupa o noapte si o dimineata petrecute in bar, pana la 6. nu m-am intalnit cu sor’mea, nu m-am intalnit cu un coleg de munca al mamei sa imi iau coletul, nu am facut curat, nu am vorbit cu prietenul decat prea tarziu. dupa.. discutii.. si un pumn in fata pe care mi l-am luat in gara, am ajuns la LNP. am dezbracat baietii si m-am simtit aproape bine, pana cand unul din ei, la a prea multa bere, s-a decis sa ma dezbrace si pe mine, fara acordul meu. sunt rationala fix cand nu trebuie! drept urmare nu m-am riscat sa imi lipesc pumnul de falca lui de teama sa nu isi sparga capu in caderea ce avea sa urmeze in urma impactului. am ajuns la o prietena acasa la 7 dimineata, am stat de vorba pana la 9 si ceva, cand m-a sunat prietenul. inutil sa mentionez ,poate, faptul ca nu m-am intalnit nici la 8:30 cu sor’mea in ploiesti, dar nici la film n-am fost. in egoismul meu imens m-am hotarat sa imi dezamagesc boyfriendul si sa ma duc cu cea mai buna prietena a lui la film, fara sa conteze faptul ca mersul la cinema saptamanal era o chestie „a noastra”.
poate ar trebui sa ma simt vinovata (si intr-un mod ciudat si destul de insensibil chiar ma simt) , dar totusi nu reusesc sa ma mobilizez. ma uit la literele astea multe pe care le-am insirat si tot nu pot sa ma motivez sa fac curat.
nimic nou.

Anunțuri