Category: simple words and thoughts


de cand n-o mai visez moarta, trista,disperata , agata de mine , ci zambitoare si fericita, am uitat cum era viata cu ea.ma intreb ce fel de om putred in interior am ajuns. sunt furioasa cand ma trezesc dupa ce-am vazut-o zambind si-mi vine sa urlu la ea. am impresia ca m-a uitat si ca-i e bine fara mine.mi-e dor de teroarea cand ma zvracoleam epileptica si asudata de cosmaruri. adevarul este ca eu nu pot fi nicicum fericita,atata timp cat ea nu mai e.

dar ma trezesc uneori zambind in timp ce-mi odihnesc capul pe un piept dezgolit.atunci incep sa ma simt vinovata si ma gandesc la crampe,la tantari ce-si baga o trompa adanc pana in oase si sug orice din tine,doar viata ti-o lasa in corpul ofilit, ma gandesc la gunoiul care se prelinge prin ghenele de fier lasate in soare si-mi imaginez ca ma descompun si eu cu el, doar de dragul de a ma deprima. si cand imi dau seama ca nu-i corect fata de ochii verzi ce ma privesc ..e prea tarziu. sunt mereu acolo,intr-o vina continua,un vortex prafuit ce ma antreneaza si nu ma lasa. am renuntat la gandul de a ma sinucide.de fapt, nu stiu daca eu am renuntat la el sau el la mine,cert e ca pentru prima data in 9 ani nu mai e langa mine.nu stiu de ce si mi-e frica sa ma intreb.eu mereu caut raspunsuri.cand sunt aproape sa le gasesc ma prefac ca ma sperii si ma imbarlig singura. poate de fapt nu am nevoie de ele sau poate nu sunt suficient de buna sa le aflu, asa ca-mi neg singura acest drept. oare asta ma face mai buna?

nu stiu,draga mea.de fapt ce vroiam sa-ti spun este ca a murit cineva.un frate de-al tau. daca exista viata dupa moarte si l-ai luat la tine sa stii ca voi tare mahnita.randul meu cand vine?

Anunțuri

azi am uitat sa iti spun ca te iubesc,am uitat sa te alint si sa-mi impart furculita cu tine.am uitat sa ma mai prefac 5 minute ca dorm doar ca sa te observ cum esti atunci nu ma crezi in preajma ta.uneori as vrea sa te vad plecat ca sa te pot urmari pe strazi ca o psihopata. sa nu te caut si sa nu te scap.sa fii mereu aici

as vrea sa-mi mai zgarii retina.dupa ce floarea se va dezbraca de piei si din cicatrici va navali psihoza imbratisarilor straine oare o vei mai hrani in fiercare zi cu dezmierdari si spaghete mucegaite?

am 10 bucati inutile de oase invelite in carne ce-asteapta o singura perla si o singura intrebare:”vrei?” . as vrea sa te privesc in adanc si sa pot glumi c-un „poate”. dar stiu ca in momentul ala sub mine se va deschide un abis de sfarsituri si inceputuri in care ma voi arunca voluntara. imi amintesti de vremea cand eram copila , cand picam si ma zgariam

ma mandresc cu ranile pe care mi le faci  si inca nu vreau sa ma lepad de ele. vreau sa te mai iubesc vreo 2 vieti.si-atat.

am impaturit luna si am pus-o-n lapte ca sa se acreasca si sa se topeasca, sa-si imprime craterele pe paharul meu obosit. in mintile voastre si-ale noastre ,de carton, s-au intregit flori si aburi si-ati uitat sa ma-ntelegeti. piei albe prinse de picioare se adapa in mlastina.mi-e limba mov a plastilina si-ti zgarie sfarcul intarit prin somn.picur in dealurile paharului nostru purioul japonez al viselor mele pe care ti le insusesti cu atata usurinta si le-ngalbenesti. zatul verde al cafelei mi se prelinge pe labii si mi-l sufli inauntru ca sa ma poti zgaria atunci cand freci frustrarile in mine.

geamul asta se prelinge catre asflat in speranta unui viitor trecut.macar de-ati stii voi ca lumea mea este reala, strangulata in secunde si puf de papadie oare ati vorbi?se ascund zgomote in riduri si-au imbatranit salcamii.

iti mai aduci aminte caldura din camera si soarele prea alb? penetrau razele lui prin perdeaua ingalbenita de fum si formau peste perete fantome. tu ma alintai ca pe o copila, iar eu zaceam incerta langa pieptul tau, pe el, aproape in el, in tine, in timp ce tu in mine framantai iubiri.

dragostea noastra e ca o dimineata de duminica prea calduroasa. simt nevoia sa ma dezbrac si de goliciune si sa ma transform in aburi pe care ii inspiri  sacadat in orgasme.

sunt absenta in acest prezent frumos cu aroma de lumanari,cafea,tigari si iz de orgasme. aproape ca ma scrug prin crapaturile parchetului,jos 2 etaje si inca 2 metri, adanc in pamant intr-o ultima speranta sfasietoare de a ma contopi cu tine si de a te revedea. luni si lumi ce ma zdrobesc sub greutatea lor emotionala incerc sa le inec in lacrimi. as vrea ca uneori sa ma inec si eu cu ele, intr-un adanc intunecos unde am sa te reintalnesc, frumoasa mea cu ochi albastri. sunt ca o biata femeie in evul mediu,strangulata in mijlocul pietei,obligata sa privesc tristetea din ochii  lui si sa-mi doresc ca ruptura gatului meu sa survina cat mai curand pentru nu a mai fi nevoita sa il privesc. dar nenorocita  mea coloana vertebrala e inca puternica, inca rezista si inca atarn. adie usor vantul ca un geamat lung. toate rod si putrezesc si sfasie si le simt mai viu ca oricand. dar la exterior am ramas rapitor de frumoasa si zambitoare si parca abia astept ca demonii sa-mi strapunga pielea si viermii sa-mi tasneasca pe gura ca sa vezi ce zace-n mine.

mi-e dor de tine,draga mea. as vrea sa te imbratisez si sa te sarut, caci te iubesc!

a mai trecut o luna.s-au intamplat atatea si-as vrea sa ti le povestesc,sa ma asculti si sa-mi raspunzi. sa-mi vorbesti.te rog ..vorbeste-mi!

aceeasi idee de floare plapanda revine. cand intre buzele tale rozul meu se desface si freamata zambetul tau rasare si ma flateaza. ma imbat in atingerile tale pana cand imi vine sa-mi storc prin gura si ultima farama de inima ce se zbuciuma in spasme orgasmice pentru tine. si zilele s-au transformat in nopti,caci noua ne place sa ne imbracam in calmul rece si sa ne alintam.

simt cum as vrea uneori sa-ti multumesc pentru cum ma faci sa ma simt.dar cuvintele sunt prea mici pentru grandoarea in care ma invelesti. ma invelesti, ma ocrotesti,ma sufoci.si mi-as da si ultima suflare pentru o dragoste atat de mare.